Articol scris de Alina SABOU si aparut in Agenda CJT, periodic de informare administratirva a judetului Timis, in iulie 2013

De la an la an, în comuna Giroc situaţia se schimbă, investiţiile sunt în flux continuu, chiar dacă au fost afectate de anii de criză, interesul imobiliar şi urbanistic este în creştere din nou, într-un cuvânt: dezvoltare. Cea mai importantă dintre noutăţi este înfiinţarea, din această toamnă, a unei clase de a IX-a cu specializarea de ştiinţe sociale pentru circa 25 de elevi. Şcoală Gimnazială din Giroc a fost transformată în liceu, după ce a primit un aviz favorabil din partea Ministerului Educaţiei.
Unitatea de învăţământ poartă acum numele de Liceul Teoretic “David Voniga”. Pentru viitor, se intenţionează să se mai înfiinţeze o clasă a IX-a cu profilul turismalimentaţie publică, deoarece în comuna Giroc există cinci unităţi hoteliere. Despre celelalte noutăţi de interespentru localnici, dar şi pentru timişeni în general, ne-a povestit primarul Ionel Toma.

Economie la factura de curent

Comunele Dudeştii Noi, Moşniţa Nouă şi Giroc s-au asociat, în primăvara acestui an, şi au participat la o licitaţie ţinută pe Bursa de Mărfuri, reuşind să obţină un preţ la energia electrică cu 25 la sută mai mic decât în prezent. Primarul Ionel Toma a
explicat că vor fi scăderi la factura de curent pentru spaţiile care ţin de Primărie, căminele culturale, grădiniţe, sălile de sport, dar şi la iluminatul public. „Vom face o economie de 22%. Este o forumlă pe care toţi primarii ar trebui să o abordeze. Noi avem un consum mare şi ziua cu staţiile de pompare a apelor uzate şi pentru apa potabilă, au putere foarte mare şi suntem dezechilibraţi la consumul între zi şi noapte. Nu trebuie să fie o reuşită absolută, dar o scădere va fi la factură”, a explicat Toma.

235 de hectare pentru câteva pistoale...

În ultimii ani, mănăstirea de la Şag a devenit tot mai căutată de către credincioşi, nu doar în zile de sărbătoare, ci şi în zilele
săptămânii, dar mai ales la slujba de duminică. Între Giroc şi mănăstire s-ar putea crea un acces mai rapid, discuţii au fost,
însă deocamdată intenţia este blocată de poligonul de pe raza satului Chişoda. „Comunitatea şi credincioşii ocolesc foarte
mult, prin Şag, de aici denumirea că mănăstirea e la Şag. Iniţial s-a interzis accesul pe la poligon, dar la zilele mari, la hramul bisericii, s-a mai permis să se treacă, când drumul era şi practicabil. Eu voi solicita măicuţelor de acolo să îşi mute domiciliul pe Giroc, acum e pe Şag. E de neînţeles cum poţi avea casă în Giroc şi să ai domiciliul pe Timişoara şi să beneficiezi de tot ce e acolo. Este un aşezământ monahal, funcţionează după regulile sfinte, dar trebuie şi funcţioneze şi în conformitate cu legislaţia. Primarul din Şag asigură acest drum, lăudându-se că a făcut asfaltarea cu banii săi, dar erau banii Consiliului Judeţean Timiş.

S-au investit bani acolo pentru o dezvoltare ulterioară a zonei. Noi avem în vedere acest proiect, nu l-am abandonat, viceprimarul se ocupă de identificarea celor care au proprietăţile acolo. Ele au intrat în circuitul vânzare-cumpărare, dar unii poate nu ştiu sau nu vor să declare în 30 de zile bunul dobândit. Vom face ca această cale de acces să fie de 6 metri măcar, acum este de 4 metri, şi cu o pistă de biciclete pe lângă”, promite primarul din Giroc. Acesta mai spune că în scurt timp vor demara lucrările la centura ocolitoare, care va fi exact în „buza” poligonului.
În momentul acela, existenţa acestui poligon nu prea va mai fi necesară, aşadar zilele îi sunt numărate. Conform edilului, activitatea la poligon este destul de rară, se trage cu armament mic, „sunt 235 de hectare pentru câteva pistoale”.

Gratuitatea pe transportul public, o idee populistă

Transportul public cu autobuze care leagă Chişoda şi Girocul de Timişoara este, probabil, cel mai ieftin din ţară de
aproape 10 ani: 1,5 lei/călătorie. Totuşi, costuri există pentru întreţinerea autovehiculelor, plata salariilor, taxe, benzină.
Întrebat dacă nu doreşte să introducă gratuitate pentru toţi cetăţenii din comună pentru transportul public, după modelul
primarului din Lugoj, Ionel Toma explică de ce ideea i de pare populistă şi chiar discriminatoare: „Cetăţeanul care nu pune
niciodată piciorul în mijloacele de transport poate spune şi el că vrea beneficii, că are maşina lui, plăteşte impozite, cumpără
motorină, poate cere şi el să primească motorină ca şi cum ar circula cu autobuzul. Nu e logic? Nu este ideea de a promova
mişcarea, este o discriminare, eu nu cred că cu autobuzele şi tramvaiele circulă doar oamenii care sunt săraci. Mie ideea gratuităţii pe transportul în comun mi se pare populistă. Ce facem cu cei care merg de nevoie în oraş, fac sport după-masa, ei nu o să mai încapă în autobuze? Nu este o idee bună. Noi putem să facem transport cu un preţ minim. Am fost ediatizaţi în întreaga ţară datorită preţului de cost pe kilometru pe care îl practicăm de 8 ani. Am dobândit şi multă experienţă, ne confruntăm acum cu achiziţionarea a două autobuze, vor mai urma două, găsim formule şi variante. Transportăm aproape 100.000 de oameni pe an”, detaliază Toma.

În căutare de contabili pentru administraţie

Una dintre problemele cu care se confruntă şi Primăria Giroc este personalul insuficient, contabilitatea fiind un domeniu
deficitar. „Vin foarte greu oameni care sunt pregătiţi pentru abilitatea de administraţie. Este o deficienţă mai mare a instituţiilor superioare. Măcar la Ştiinţe Economice ar trebui să se facă o grupă de economişti pentru administraţie, care este cu totul altceva faţă de societăţile comerciale. Se spune că la general vorbind sunt aceleaşi criterii, eu nu sunt chiar de acord, sunt alte conturi, este alt mod de virare, de deschidere şi închidere de conturi, nu e acelaşi lucru ca la societăţile comerciale. Nimeni nu se gândeşte să facă asta, s-ar putea să existe şi eu să nu ştiu.
Nu ştiu de ce găsim atât de greu oameni. Eu aş fi dispus să aduc acum un absolvent, îl formez 3 ani de zile şi apoi ştie ce are de făcut. La interviuri vin doar oameni care provin de la societăţi comerciale. Este şi o problemă legată de salarizare. La noi nu au plecat decât vreo 5-6 oameni din primărie. Colectivul e foarte unit, suntem o familie aici”, a menţionat Toma.

Infrastructură şi investiţii continue

Un proiect mai vechi al CJ Timiş a fost demarat, în sfârşit, în cursul primăverii: lărgirea drumului de legătură dintre
Timişoara şi Giroc la patru benzi, urmând ca lucrarea să fie gata în acest an, conform primarului. Comuna s-a dezvoltat
continuu din punct de vedere imobiliar. Anul acesta, primarul a semnat peste 200 de autorizaţii de construcţie pe raza comunei.

Raportat la vremea aceasta anul trecut, numărul de autorizaţii a crescut. Zona Planişte, între Timişoara şi Giroc, este foarte
căutată şi se construieşte mult acolo, dar şi la marginea de sud a Chişodei. Ca dezvoltare industrială, terenurile de pe Calea
Şagului sunt acum căutate pentru spaţii care deja au prins contur, există cât de cât o amenajare interioară, spaţii climatizate.

Articol scris de Alina SABOU si preluat din Agenda CJT, periodic de informare administratirva a judetului Timis